Fumatul

Fumatul este unul dintre cei mai importanÅ£i factori de risc cardiovascular din două motive. Primul este reprezentat de larga sa răspândire ÅŸi, deÅŸi prin măsurile aplicate în ultimii 50 de ani, mai ales în ţările dezvoltate, procentul celor care fumează a scăzut semnificativ, el se menÅ£ine la valori care sunt în jur de 20-30% pentru ţările dezvoltate ÅŸi pentru unele ţări cu economie în tranziÅ£ie, printre care ÅŸi Å£ara noastră, ÅŸi atinge cote mult mai mari pentru unele ţări în dezvoltare. Al doilea motiv este reprezentat de posibilitatea influenţării acestui factor de risc, posibilitate reală ÅŸi cu consecinÅ£e benefice asupra evitării apariÅ£iei bolilor de inimă, sau, în cazul în care au apărut deja, pentru ameliorarea evoluÅ£iei acestora. Din acest punct de vedere am putea afirma că este cel mai mai modificabil factor de risc, chiar dacă este foarte greu “să te laÅŸi de fumat”. Scăderea colesterolului seric are anumite limite, scăderea valorilor tensionale are anumite limite, iar diabetul zaharat, desigur, nu poate fi influenÅ£at total. În schimb, renunÅ£area la fumat se poate efectua atât prin mijloace care se adresează individului cât ÅŸi prin mijloace care se adresează colectivităţii. Înainte de a vorbi de aceste mijloace, trebuie să arătăm de ce fumatul favorizează apariÅ£ia bolilor de inimă ÅŸi de ce are un efect cu totul ÅŸi cu totul nociv la cei care au deja o boală de inimă, ÅŸi mai ales cardiopatie ischemică.

Efectul negativ pe care fumatul îl are asupra inimii ÅŸi vaselor noastre este de două tipuri.

În primul rând, fumatul creÅŸte riscul de a dezvolta ateroscleroză ÅŸi de a accelera dezvoltarea aterosclerozei. Riscul este crescut prin alterarea calităţii barierei care există între sânge ÅŸi peretele arterial, aÅŸa numitul endoteliu, ceea ce face ca colesterolul să pătrundă mult mai uÅŸor ÅŸi în cantitate mult mai mare în perete ÅŸi să determine apariÅ£ia acelei plăci aterosclerotice de care s-a vorbit. În al doilea rând fumatul favorizează coagularea sângelui ÅŸi prin acesta favorizează din nou apariÅ£ia plăcii aterosclerotice ÅŸi în final a îngustării sau ”astupării” totale a arterelor într-un anumit teritoriu ÅŸi în primul rând în teritoriul cardiac.

De asemenea trebuie să arătăm că fumatul este un factor de risc pentru bolile pulmonare, pentru bronÅŸita cronică, astmul bronÅŸic sau pentru cancerul pulmonar, dar aceste aspecte nu le vom discuta în manualul de faţă.

În al doilea rând, la bolnavii care au deja boală de inimă, îndeosebi cardiopatie ischemică, fumatul are de asemenea două efecte extrem de negative.

Primul este reprezentat de accelerarea progresiunii aterosclerozei pe arterele care au deja ateroscleroză sau pe arterele care încă nu au ateroscleroză semnificativă ÅŸi prin aceasta face ca boala să evolueze mult mai repede.

În al doilea rând însă, ÅŸi acesta este riscul major al fumatului la cardiacii deja constituiÅ£i, (la cei care au avut un infarct, la cei care au angină pectorală sau alte forme de manifestare a cardiopatiei ischemice), fumatul favorizează tulburările de ritm pentru că determină activarea sistemului nervos simpatic, descărcarea de adrenalină, noradrenalină ÅŸi acestea favorizează apariÅ£ia tulburărilor de ritm. Uneori ele reprezintă doar simptome deranjante pentru bolnavi. Alteori însă, aceste tulburări pot degenera ÅŸi evolua până la stop cardiac, respectiv moarte subită, încât marele risc al fumatului la cei care au deja cardiopatie ischemică este creÅŸterea semnificativă a procentului morÅ£ilor subite. De aceea, continuarea fumatului la bolnavii cardiaci poate fi asemuită cu fumatul într-o staÅ£ie sau într-un depozit de benzină pentru că poate duce în orice clipă la decesul neaÅŸteptat al celui care continuă să fumeze.

De multe ori se pune întrebarea când cineva este fumător? Atunci când fumează constant ÅŸi zilnic chiar de la o Å£igară pe zi. Există însă ÅŸi o cuantificare a fumatului, care nu ne interesează pentru scopul lucrării de faţă, dar trebuie să reÅ£inem că el este dăunător ÅŸi cei care fumează mai puÅ£ine Å£igări pe zi. De asemenea, fumător este ÅŸi cel care fumează aÅŸa zisele Å£igări mai puÅ£in dăunătoare, cu filtru, subÅ£iri, cu cantitate mai mică de nicotină. Și, pentru că am vorbit de nicotină, efectul dăunător al fumatului derivă atât din nicotină dar ÅŸi dintr-o serie de alte substanÅ£e, amănuntele depăşind de asemenea cadrul limitat al manualului de faţă.

Sigur, se pune întrebarea dacă cei care fumează o cantitate mai mare de Å£igări au un risc mai mare decât cei care fumează mai puÅ£in. Răspunsul este da, ÅŸi efectul negativ al fumatului, atât din punct de vedere al favorizării dezvoltării aterosclerozei cât ÅŸi al riscului la bolnavii cu cardiopatie ischemică constituită este direct proporÅ£ional cu numărul de Å£igări fumate.

Din punct de vedere practic, avem de făcut două lucruri. Să educăm copiii, adolescenÅ£ii ÅŸi pe cei care încă nu fumează, să nu se apuce de fumat explicându-le că

dincolo de ”frumuseÅ£ea gestului”, dincolo de aparenta ”calmare” pe care o aduce fumatul, el este o adevărată otravă pentru organism ÅŸi duce pe de o parte la scăderea calităţii vieÅ£ii iar pe de altă parte la creÅŸterea mortalităţii, la scurtarea duratei de viaţă.

Pe de altă parte trebuie convinÅŸi, bolnavii care au deja cardiopatie ischemică, cărora trebuie să le arătăm care sunt riscurile continuării fumatului. De asemenea trebuie să le aducem la cunoÈ™tință un fapt real È™i îmbucurător. După un an de abstinență riscul cardiovascular scade foarte mult la valori foarte apropiate de cele ale nefumătorilor.

Cum putem să ne lăsăm de fumat?

Poate cel mai important lucru pentru cei care nu au cardiopatie ischemică ÅŸi sunt fumători, pentru cei care sunt doar la risc de a face o boală cardiacă, sunt măsurile luate de societate, respectiv interzicerea fumatului în locurile publice, etc, măsuri care s-au luat ÅŸi la noi ÅŸi care au dus la scăderea numărului de fumători.

CreÅŸterea preÅ£ului la Å£igări este poate singura scumpire benefică ÅŸi care merită să fie făcută pentru societate pentru că creÅŸte media de viaţă a locuitorilor, ÅŸi dacă vorbim de locuitori trebuie să arătăm că la ora actuală femeile fumează aproape tot atât de mult ca ÅŸi bărbaÅ£ii. Per global se menÈ›ine o diferenţă procentuală de aproape 10% în favoarea bărbaÅ£ilor, dar dacă ne referim la vârstele tinere, procentul este acelaÅŸi la băieÅ£i ÅŸi la fete, sau chiar mai ridicat în rândul sexului feminin. Desigur, femeile se cred protejate de efectele cardiace ale fumatului ÅŸi chiar de ateroscleroză, dar cercetările au arătat că după menopauză mai ales, dar uneori ÅŸi înainte de menopauză, femeile sunt tot atât de expuse de a face o boală de inimă atunci când factorii de risc sunt importanÅ£i ÅŸi fumatul este unul dintre aceÅŸtia.

La bolnavii deja cardiaci, sau subiecÅ£ii care au factori de risc, (colesterol, hipertensiune, etc), trebuie făcută aÅŸa numita profilaxie individuală, respectiv ei trebuie convinÅŸi să abandoneze obiceiul de a fuma. Această misiune revine medicul curant,sau unor persoane specializate, în primul rând psihologi, ÅŸi poate fi ajutată de anumite medicamente. Medicamentele sunt multiple dar cele mai cunoscute sunt furnizarea nicotinei prin gumă de mestecat cu nicotină sau patch-uri cu nicotină care se aplică pe piele, cu nicotină, pentru o anumită perioadă de timp, până când “drogatul” se obiÅŸnuieÅŸte fără drogul de bază care este nicotina. Pe de altă parte există medicamnte care calmează sistemul nervos central ÅŸi îl fac pe cel care a hotărât să se lase de fumat mai puÅ£in agitat,

şi cu mai puţine simptome (aşa numitul sevraj) dintre aceste medicamente cel mai cunoscut fiind vareniclina.

Ceea ce ne interesează pe noi este că abandonarea fumatului nu este în primul rând o chestie de voinţă, este o problemă de motivaÅ£ie ÅŸi că medicul are un rol foarte important, la fel ca È™i educaÈ›ia făcută prin mass media. În anumite situaÅ£ii speciale se recurge la mijloace speciale, inclusiv medicamentoase.

Care este Å£inta pentru fumat, pentru că în cazul colesterolului, în cazul hipertensiunii arteriale avem Å£inte pe care să le atingem? Fără îndoială Å£inta este zero Å£igări fumate, deci abandonarea definitivă afumatului.

Tigara electronică

Tigara electronica reprezintă o alternativa la fumatul “clasic”. Fiecare tigara electronica este formata dintr-o baterie, un atomizor si un cartus care contine lichid (apă, glicerină vegetală sau propilenglicol si nicotina). Vaporii eliminati de tigara electronica sunt creati de atomizor sau clearomizor care incalzeste rapid si vaporizeaza soluÅ£ia lichidă (fig.9). Lichidul folosit poate fi achizitionat in concentratii mari, medii, mici sau fara nicotina astfel incat fumatorii sa se poata bucura de o varietate de arome, inclusiv de tutun, menthol, ciocolata, vanilie, cirese, mere etc. Există numeroase controverse privind utilizarea Å£igării electronice, în general organismele intenaÅ£ionale arătând ca există putine dovezi în ceea ce priveste posibilele efecte adverse ale acesteia. Efectele adverse sunt secundare continutului in nicotina, redusa cantitativ fata de tigara clasica, dar inca rezenta. In general in materialele de specialitate (ghiduri) nu se recomanda utilizarea tigarii electronice pentru a renunta la fumat.